Care sunt elementele unui gard electric

06 Iunie 2022 0 comentarii

Tot mai mulți fermieri din România descoperă în ultimi ani că gardul electric este o soluție foarte eficientă pentru protejarea animalelor și a terenurilor agricole. Un astfel de gard ține la distanță prădătorii și animalele de casă care ar putea pătrunde pe terenurile cultivate. În același timp, împiedică și animalele dintr-o exploatație să părăsească o anumită zonă.

Spre deosebire de orice gard clasic, un gard electric poate fi mutat cu ușurință oriunde ai nevoie de el, iar montarea și demontarea sa sunt operațiuni simple și rapide.

Datorită interesului tot mai ridicat de care se bucură în ultima vreme gardurile electrice, am considerat că ar fi util un articol în care să îți arătăm care sunt piesele din care este compus un astfel de gard.

Aparatul pentru gardul electric

Acesta este elementul principal al oricărui gard electric, având rolul de a genera impulsurile electrice transmise în firele care formează gardul. Din acest motiv, i se mai spune și generator de impulsuri. Pentru a-și face treaba, este nevoie să fie conectat la o sursă de alimentare.

Un astfel de aparat se poate conecta la orice priză obișnuită, însă, în absența unei astfel de surse, poți folosi o baterie pentru gardul electric. Asemănătoare unui acumulator auto, aceasta reprezintă soluția ideală pentru situațiile în care gardul trebuie montat în zone în care nu există curent electric sau nu se poate realiza conectarea la rețea.

Stâlpii de susținere

În funcție de cât de rezistent vrei să fie gardul, poți opta pentru stâlpi din beton, din lemn, din metal sau din plastic. Pentru gardurile provizorii sau cele care sunt mutate frecvent dintr-o zonă în alta, se folosesc stâlpi mai ușori, din plastic sau metal. În același timp, stâlpii din lemn sau beton conferă mai multă stabilitate și rezistență.

Există stâlpi pentru colțurile gardului, pentru mijloc și pentru porți; montarea gardului începe întotdeauna cu stâlpii pentru colțuri.

Izolatorii

Suporturi pentru firele electrice din gard, izolatorii se montează pe stâlpi pentru a preveni apariția scurtcircuitelor. Acestia sunt realizati din plastic sau alt material izolant și au forma unor inele prin care sunt trecute firele electrice astfel încât să se prevină atingerea stâlpilor sau a altor suprafețe.

La colțurile sau la capetele gardului se montează izolatorii mai solizi, special proiectati în acest sens.

Foarte important este ca firele să fie trecute întotdeauna prin inelele izolatoarelor și nu înfășurate în jurul acestora.

Firele de gard

Firele de gard asigură transportul impulsurilor electrice de la generator, fiind permanent încărcate cu o tensiune care provoacă un șoc electric animalelor care le ating, fără însă a le răni.

Desigur că o condiție esențială este ca aceste fire să fie buni conductori electrici. Cu cât gardul este mai mare, cu atât și conductivitatea firelor trebuie să fie mai ridicată, așa că este importantă să alegi materialele potrivite de la caz la caz.

De asemenea, firele trebuie să fie elastice și rezistente la rupere. În general, acestea sunt realizate din material plastic dur, cu inserții de fire metalice, pentru a conduce impulsul electric pe toată suprafața gardului.

Conectoarele

Se întâmplă ca firele să nu fie uneori suficient de lungi pentru a cuprinde tot gardul, iar atunci este necesară îmbinarea mai multor bucăți. Această îmbinare se realizează cu ajutorul conectoarelor, mici piese metalice prevăzute cu șuruburi de prindere.

Datorită materialului din care sunt realizate, conectoarele asigură conductivitatea impulsurilor între cele două bucăți de fir.

În nici un caz, nu trebuie să recurgi la improvizații cum ar fi simpla înnodare a firelor, în locul folosirii conectoarelor.

În cazul gardurilor cu două sau mai multe fire paralele, se folosesc și elemente de interconexiune, care se montează la distanțe de 50-100 de metri, făcând legătura între rândurile de fire.

Nu în ultimul rând trebuie să mai ții cont și de faptul că gardurile electrice montate de-a lungul străzilor sau altor zone circulate trebuie să fie marcate cu plăcuțe de avertizare amplasate la 10-20 de metri distanță între ele.